Proiectul nostru
Ce înseamnă afecțiunile de deviații ale coloanei
Coloana vertebrală se întinde de la baza craniului de-a lungul spatelui până la bazin. Este compusă din 33 de piese scheletice numite vertebre și are rolul de susținere a corpului și de protecție a măduvei spinării.
Funcțiile principale ale coloanei vertebrale sunt:
a) protecția măduvei spinării împotriva agresiunilor mecanice
b) mobilitatea corpului și posibilitatea de deplasare în spațiu.
Cifoza
Lordoza
Scolioza
-zona toracică (scolioza toracică)
-partea inferioară a spatelui (scolioza lombară).
Această afecțiune debutează odată cu perioada de creștere, în timpul pubertății. Deși poate afecta ambele sexe, progresează mai repede la fete.
Înainte de apariția mijloacelor moderne de deplasare, mersul pe jos era principalul mod de mișcare. Astăzi, lipsa activității și postura incorectă duc frecvent la dezechilibre de mers.
Importanta unui mers sanatos
Un mers anormal poate fi expresia unor afecțiuni ale oaselor, mușchilor sau structurilor nervoase.
Mersul normal al copilului evoluează:
1–3 ani → bază de sprijin largă;
4 ani → mers bine dezvoltat;
7 ani → asemănător adultului;
11–15 ani → mers complet maturizat.
Tipuri de mers patologic:
mers pe vârfuri (sindrom balerin)
platfus
mers antalgic (cu durere)
genunchi valgum (în X) / varum (în paranteze)
- mers cu vârfurile picioarelor spre interior.
Profesorii nu pot pune un diagnostic, dar pot observa simptomele și îndruma părinții către specialiști.
Prin exerciții corecte și activități adaptate, formarea acestor afecțiuni poate fi prevenită.
Sedentarismul
Eliminarea sedentarismului din viața copiilor, o alimentație echilibrată și activitățile fizice regulate sunt esențiale pentru o dezvoltare corectă.
Mulți adulți nu consideră sportul ca fiind esențial în educația copilului, ceea ce duce la lipsă de mișcare și probleme serioase de sănătate.
Efectele sedentarismului:
Sportul poate compensa multe deficiențe, dar nu poate înlocui o dietă corectă.
O alimentație bazată pe zahăr, aditivi și coloranți artificiali afectează comportamentul și dezvoltarea copiilor.
- obezitate
- anxietate și dificultăți de concentrare
- insomnii
- postură greșită și dureri de spate
- probleme de învățare și stima de sine scăzută.
Soluții la îndemână:
Prin activitate fizică regulată, copiii își formează o sănătate fizică și mentală echilibrată.
- mers pe bicicletă
- inot
- drumeții
- jocuri de echipă
- exerciții sub formă de joacă.
Propunere program exerciții
– un proiect realizat de Clubul Sportiv Fortuna cu sprijinul Primăriei Sector 2 –
(cu setul de materiale achiziționat prin proiect)
Decubit dorsal (pe spate) cu genunchii flexați și tălpile pe saltea, ridicarea bazinului (vezi foto 2), revenire
Variante de mers pe vârfuri pe bârnă de burete
Stând în picioare, bastonul apucat la nivelul umerilor, ridicarea bastonului deasupra capului, cu controlul poziției spatelui și a capului
Stând în picioare pe bârnă de burete, bastonul ținut anterior jos de către două persoane (vezi foto1), ridicarea bastonului deasupra capului (menținere 2-4 secunde).
Menținere într-un picior 15-20 secunde.
Din stând pe o pernă de echilibru, aruncarea și prinderea mingii (5 repetări).
Din stând cu mingea poziționată la spate, semi-genuflexiune, revenire.
Din stând pe o pernă de echilibru, aruncarea mingii la perete și prinderea ei (7 repetări).
💬 Comunicarea profesor–elev
Termenul „a comunica” provine din latinescul „communis”, care înseamnă „a face comun”.
Comunicarea eficientă între profesor și elev presupune nu doar transmiterea de informații, ci și înțelegerea emoțiilor, a nevoilor și a valorilor fiecărui copil.
O relație bazată pe empatie, respect și încurajare construiește încrederea elevului și îl motivează să se implice activ în activitățile fizice.
Într-o relație pozitivă, profesorul de sport:
Comunică empatic și ascultă activ.
Creează parteneriat și încredere cu elevii.
Acționează în interesul elevului.
Evaluează obiectiv performanțele.
Oferă feedback constructiv și motivant.
Implică toți copiii, indiferent de nivel.
Oferă suport emoțional și recunoaște efortul.
Principii esențiale în comunicarea profesor–elev:
- Ascultare activă și răbdare.
- Feedback constructiv, fără etichetare.
- Acceptarea diferențelor individuale.
- Încurajarea efortului, nu doar a rezultatului.
- Crearea unui climat pozitiv, fără teamă de greșeală.
Exemplu practic:
Un elev greșește un exercițiu simplu, iar profesorul îl ceartă.
Elevul se simte rușinat și descurajat.
👉 Recomandare:
„Deși unele exerciții par ușoare, uneori ne confruntăm cu dificultăți neașteptate. Hai să vedem împreună ce putem îmbunătăți.”
